Leacul si cauza

Reausesti sa-mi dai acea dulceata, iar eu uite ce usor cedez si ma afund destul de mult, parca atingerea ta curge usor ca mierea pe pielea mea si usor se prelige... marea ta poate fi atat de geroasa dar eu ma gandeam ca pot sa plutesc dar ma afund in adancul albastru iar de tine sunt consumat, si sunt atat de naiv crezand ca nu voi fi prins in ritmul tau descendent, purtat departe, asa ca ce rost mai are o simpla zi buna acum, fiindca sunt singur!Tot ai nevoie , si inca ma mai chemi chiar si printr-o usa inchisa, te-ai dat deoparte din vederea mea dar umbra ta totusi spune multe. Doar cateva cuvinte inainte de a pleca singur, esti minunata si buna atunci cand vrei, estii exact ceea ce vreau dar nu neaparat ceea ce am nevoie, si nu esti deloc buna pentru mine, dar totusi tu esti leacul... a da, dar tu esti si cauza starii mele...