Mi-as fi dorit sa am ceea ce vreau,
Sa fiu de capu' meu,
Caci ma simt atat de infrant,
Si atat de singur.
Si totul pare atat de esuat,
Si chiar n-an niciun plan,
Sun un avion intr-un apus,
Neavand unde sa aterizez.
Si tot ce vad,
Nu ar putea vreodata sa ma faca fericit,
Si toate castele mele de nisip,
Si-au pierdut timpul prabusindu-se.
Maine e aniversarea mea,
Nimeni de aici nu ar putea stii,
M-am nascut in acesta vineri,
Acu' 22 de ani.
Si ma simt blocat,
Vazand cum istoria se repeta,
Da... cine sunt?
Doar un pustan ce stie k e in nevoie...
Fa-ma sa stiu k tu ma auzi,
Lasa-ma sa-ti simt atingerea,
Fa-ma sa stiu k tii la mine,
Si lasa asta sa fie de ajuns...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu