Un pic aiurea...

Desi nu e deloc stilu meu sa fac asemenea postari, in acest moment ma simt , cum scrie si in titlu, un pic aiurea probabil si din cauza unor filme mai triste pe care leam vz cu cateva minute in urma si desigur adaugandu-se si lucrurile ce imi umplu, sau mai degraba imi golesc zilele si care ma fac sa ma gandesc daca oare chiar fac ceea ce trebuie sau doar sunt niste hopuri de care trebuie sa trec in acest moment! Pot spune ca aceasta ipoteza pare un pic cam filozofica si cam sofisticata dar cum o sa sustin atat timp cat mai pot gandii si mai pot respira, sunt niste lucruri pe care le simt si ce nu vor fi niciodata foarte usor de tinut inauntru-mi, pentru ca… dupa cum o persoana care imi e atat de draga mi-a zis odata ca respecta faptul ca niciodata nu am tacut si am zis tot ceea ce am simtit chiar daca poate de multe ori am avut de pierdut, cred k am sa continui pe acelasi “obicei” din simplu motiv ca asta ma face ceea ce sunt… Respect fiecare persoana pentru felul ei de a fi si pentru propria-I gandire fiindca cum am zis si mai sus, asta ne face ceea ce suntem si daca nu am fi asa atunci lumea nu ar mai fi asa interesanta si spectaculoasa! Si poate in unele postari plictisesc pers care arunca o privire si care considera ca ceea ce vreau sa fac pe aici e o pierdere de timp… respect parerea lor si nu sunt deloc indignat, numai ca asta e unul din lucrurile care ma definesc! O intrebare destul de interesanta am primit azi si m-a pus si pe mine pe ganduri… cand va fi acea zi cand o sa am odata o postare in care sa reliefez si trairile bune si sa ma opresc din aceste chestii care de multe ori sunt dure sau triste… raspunsul pe moment, gandind la cald e acela k lucrurilr triste atrag mai mult ochiul uman…de ce?... poate pentru ca atunci relizezi defapt cat de importante sunt pana si cele mai mici bucurii… acum, gandind la rece acea intrebare cred k lucrurile triste ( in cazul meu ) trebuiesc scrise pentru a ramane acolo si a nu ma mai intoarce vreodata la ele in timp ce chestiile cu adevarat bune nu ar trebui scrise, gandite… ci pur si simplu traite!!! In orice caz, nu am de gand sa imi plang de mila pe aici sau sa sugerez un anume sentiment… si daca o fac , o fac cu o mica masca in asa fel incat sa am o mica acoperire. Ceea ce ma framanta acum si ma pune deseori pe ganduri e acel gand dak oare chiar fac ce trebuie in momentul de fata?… daca oare chiar asta vreau sa fac?... dak mai devreme sau ma tarziu o sa ma felicit sau o sa-mi reprosez pentru ceea ce am crezut in momentul actual?... si de aceea sunt un pic aiurea! :P