Dap... asta e starea pe care o am in aceste momente in care singura aliniare imi e muzica ce o ascult si prietenii care imi sunt aproape si in care ma pot baza destul de mult! Nu ma simt bine in pielea mea, dar nu cred ca aici e vreun punct critic pe care o sa fiu nevoit sa-l depasesc, e doar o clipa de aiureala in care cred mai mult decat mi-as fi imaginat si care ma aduce in niste stari atat de aiurea incat imi vine sa plec undeva, sa fug, sa ma eliberez de tensiunea care ma cuprinde si de lucrurile urate pe care le-am facut sau le-am provocat!!! Nu e ceva foarte important sau foarte solicitant dar cred in ceea ce simt si cred in ceea ce vreau si de asta imi e atat de greu sa accept realitatea, oricat de cruda ar fi si oricat de departe o simt in momentele astea...ceva in mine imi spune ca totul va fi bine, dar tot acel lucru imi spune ca ar trebui sa ma opresc si sa ma gandesc mai bine la ceea ce fac, oare care din ele imi arata adevaratul drum pe care ar trebui sa merg??... oare care...?? PROBABIL intr-un final o sa ma uit peste lucrurile si amintirile ce mi-au ramas si o sa raman cu nostalgia lor, nu stiu... tot ceea ce stiu e ca intr-un moment al vietii am gresit si nam fost acceptat asa dar macar am luptat pentru ceea ce in acel moment am crezut ca imi poate schimba gandirea si viata... sau poate... n-a fost asa, poate in momentul asta ambitia care m-a ajutat de atatea ori acu ma tradat, nush ce sa zic... Cred ca totusi fiecare din noi merita sa fie apreciat de oricine pentru ceea ce este si nu pentru lucrurile atat de trecatoare pe care viata ti le da sau ti le ia... cand o sa se termine starea asta a mea nu stiu, dar sunt hotarat ca sa las totul in voia sortii si sa nu mai trag de clipele si sentimetele care inca dainuie... imi pare rau... foarte rau...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu